116. Primăvară la Câmpina [1885-1890]

Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.

116. Primăvară la Câmpina [1885-1890]

Nicolae Grigorescu

1838, Pitaru, Dâmboviţa - 1907, Câmpina

Estimare:

EUR 70.000 - 120.000

Adjudecat

EUR 95.000

Bibliografie

VLAHUȚĂ, Alexandru, „Pictorul Nicolae Grigorescu. Viaţa şi opera lui”, Ed. Casa Şcoalelor, Bucureşti, 1910. VIDA, Mariana, „Grigorescu pictor al naturii=Grigorescu peintre de la nature: (1838-1907)”, Ed. Muzeul Național de Artă al României, București, 2007.

ulei pe pânză, 62.5 x 43 cm, semnat central jos, cu brun, ”Grigorescu”

Informații documentare

Opera este reprodusă în "Calendarul Minervei", Minerva, București, 1908 la pag. 275, sub titlul "Peisagiu". Opera este reprodusă în monografia „Viaţa şi opera pictorului N. I. Grigorescu”, Alexandru Vlahuţă, SOCEC, Bucureşti, 1910 la pag. 44, sub titlul "La marginea crângului". Opera este reprodusă în „N. Grigorescu”, de Nicolae Petrașcu, Tipografia Bucovina, București, 1930, la cat. 68, p. 181, sub titlul „În marginea crângului”. Opera este prima ilustrație din volumul "Poezii populare ale românilor" de Vasile Alecsandri, Casa Școalelor, București, 1942 la pag. 32, sub titlul "La marginea dumbrăvii".

Provenienţă

colecția istorică a bancherului Ernest Edmond Goodwin (1848-1931). Ernest Goodwin, englez de origine şi director adjunct la Banque de Roumanie, căsătorit cu Maria (Mița) Şuţu, era cunoscut pentru priceperea cu care a adunat unele dintre cele mai bune picturi ale maestrului, colecţia sa concurând în număr şi valoare cu cele ale lui Eugeniu Carada şi Alexandru Vlahuţă. Acesta a achiziţionat în decurs de douăzeci de ani lucrări de Grigorescu, pe care le alegea după vizite repetate în atelierul său şi mai rar din expoziţii. Cel puțin până în 1910 opera s-a aflat în colecția bancherului, care după acel an decidea să o vândă și să se întoarcă în Regatul Unit.

Tâlcuitor al naturii și al metaforelor sale lirice, artistul Nicolae Grigorescu avea să-și săvârșească educația ca artist de plein-air la Barbizon, unde avea să rămână timp de opt ani. Alături de tânărul Grigorescu, la Barbizon își desfășurau activitatea și pictorii Jean-François Millet, Narcisse Virgilio Diaz de la Peña, Théodore Rousseau, Jean-Baptiste Camille Corot, Charles Jacques, Jules Dupré, Constant Troyon, Paul Huet, Charles-François Daubigny, Gustave Courbet ș.m.a. Aici, sub uriașele bolți de umbră ale pădurii Fontainebleau - loc de întâlnire cu natura și de căutare a clipei eterne - aveau să se regăsească cei dintâi peisagiști ai secolului al XIX-lea. La Barbizon repertoriul său artistic se va îmbogăți cu subiecte precum scene cotidiene din viața localnicilor, margini de păduri, copaci solitari, pâlcuri sau frunzișuri, care aveau să fie la întoarcerea în țară unele dintre cele mai reiterate subiecte de peisaj. Reîntors în țară, tehnica de lucru asimilată la Barbizon va putea fi observată în cadrul peisajelor realizate la Rucăr, Dâmbovicioara, Lunca Siretului, Câmpulung-Muscel sau Târgoviște, locuri pe care artistul le va colinda neîntrerupt pe timp de vară. Începând cu anul 1868 îl vom întâlni adesea în zona Câmpulung-Rucăr, bucurându-se de relieful colinar și armonios, potrivit cu spiritul său meditativ. Peisajele și târgurile realizate în aceste locuri vor fi puternic influențate de stagiul la Barbizon, ilustrând profunda sa relație cu natura. Lecțiile deprinse în preajma pictorilor impresioniști de la Fontainebleau se vor observa deopotrivă și în problemele tehnice, în modul liber de a picta, în luminozitatea tonurilor, precum și în expresivitatea tușelor. Observația directă asupra naturii în neîncetata sa preschimbare, accentuată de sensibilitatea și receptivitatea sa față de frumusețea lumii înconjurătoare vor determina modularea limbajului său pictural în hotarele abordărilor realiste. Vizual mai înainte de toate, atât prin maniera de execuție, prin claritate, cât și prin coloritul luminos și veridic, Grigorescu se va înfățișa drept un credincios al naturii, pe care o va îmbrăca în expresii plastice neasemuite. În preajma acesteia subiecte precum țărani arând ogorul, care urcând sau coborând drumuri de țară, țărăncuțe torcând în poartă, ciobănași tineri și ciobănițe păzind turmele de oi, bordeie vechi țărănești ori margini de păduri vor oferi repertoriul său un pitoresc vast. „La marginea crângului”, laitmotiv practicat de asemenea și la Barbizon avea să se regăsească ilustrată în anul 1910 în cadrul primei monografii dedicate artistului - „Viaţa şi opera pictorului N. I. Grigorescu”, scrisă de Alexandru Vlahuţă. În anul 1942, opera „La marginea crângului”, alături de o serie de lucrări tematice, avea să se regăsească ilustrată și în cadrul volumului „Poezii populare ale românilor", de Vasile Alecsandri. (G.M.)

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.