170. Convoi la Vlaici (Înmormântare la țară) [1911-1912]

Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.

170. Convoi la Vlaici (Înmormântare la țară) [1911-1912]

Camil Ressu

1880, Galaţi - 1962, Bucureşti

Estimare:

EUR 8.000 - 12.000

Neadjudecat

Bibliografie

COSMA, Gheorghe, "Camil Ressu", Ed. Meridiane, Bucureşti, 1967
ENESCU, Theodor, "C. Ressu", Ed. Meridiane, Bucureşti, 1984

ulei pe carton, 50,5x64,5, semnat stânga jos, în creion, "C. Ressu"

Informații documentare

Opera este reprodusă în monografia "Camil Ressu", Theodor Enescu, Editura Academiei R.P.R., București, 1958 la pag. 35, fig. 14.

În 1912, Camil Ressu prezenta la Salonul Oficial prima mare compoziție cu accente decorativ-monumentale, "Înmormântarea la țară" (titlul original, din catalogul salonului, a fost "O înmormântare"). Acest tip de operă avea să deschidă calea unor compoziții la fel de celebre, ca "Academia Terasa" sau "Odihna câmpului", ca să nu mai vorbim de proiectul pentru copertina Teatrului Național din București. În cazul "Înmormântării la țară", problematica apariției ei în imaginarul lui Ressu ține de accesarea și asimilarea motivului rural într-o manieră total disociată față de ceea ce obișnuise pictura lui Grigorescu și a epigonilor săi. Chiar dacă suscită în epocă reacții diverse, atât pro cât și contra, opera îl delimita definitiv pe Ressu în comparație cu sămănătoriștii clasici, care alegeau încă reprezentări idilice ale țăranului român. Însăși sursa de inspirație a lui Ressu – marea compoziție a lui Lucien Simon, "Procesiune bretonă" – deschidea un orizont de inovație pe care Ressu îl anunțase încă din 1909, începutul perioadei Vlaici. Compoziția finală (198 x 249 cm) avea să cunoască o serie de compoziții-studiu, monumentala creație fiind axată pe diversitatea și apariția inedită a chipurilor îndurerate ale țăranilor. Dacă în această operă Ressu avea să integreze numai puțin de 16 personaje, care primesc apoape toate propriile trăsături de portret, ne putem imagina necesitatea unor studii compoziționale multiple. Opera de față surprinde grupul de țărani din partea stângă a compoziției finale, parte extrem de interesantă căci ea cuprinde și singurul personaj feminin (în întregime) din opera finală. Personaj central, țăranca din prim plan coordonează vizual întreaga operă și este contrabalansată de apariția mult mai funebră a chipului din feminin din partea dreaptă, parțial tăiat, dar cu o privire pătrunzătoare, direct către privitor.

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.