oțel, lemn, l shirasaya = 61,3 cm, l koshirae = 61,3 cm

Informații documentare

Întregul lot este însoțit de un certificat de autenticitate NBTHK (Nihon Bijutsu Token Hozon Kyokai) emis în Japonia ce garantează proveniența și calitatea lamei și a koshirae-ului.

Wakizashi autentic japonez, datând de la 1661, începutul perioadei Kanbun (1661-1673), semnată Morimichi. Fiind folosite ca săbii secundare în Japonia feudală, lamele Wakizashi completau împreună cu o Katana echipamentul de război al unui samurai. Sabiile Wakizashi erau folosite în luptele corp-la-corp într-un stil de luptă specific japonez numit Niten Ichi-ryū ce presupunea folosirea ambelor săbii, atât a Katanei cât și a Wakizashiului. După terminarea luptei, săbiile Wakizashi erau folosite la decapitarea inamicilor decedați. Totodată aceste săbii se mai foloseau de către samurai în ritualurile seppuku, urmărind codul de onoare al acestora, bushido. Realizată în plină epocă Edo (1603 - 1868), când Japonia era condusă de Șogunatul Tokugawa, lama de față a fost realizată de a patra generație de artizani Morimichi, activi în satele (provinciile) Mino și Owari. Această veche familie de făuritori de săbii apare încă din 1558 (perioada Muromachi - Japonia feudală) în Kyoto, lucrând alături de Metsu-no-kami Daido. Dupa o perioadă, primul Morimichi pleacă din Kyoto și se mută la Nagoya, unde devine maestru fierar la curtea lordului feudal, Owari Tokugawa. Meșteșugul de făurire al săbiilor se transmite la următoarele generații, caracterul distinctiv al lamelor produse de Morimichi perpetuându-se pentru următoarele două sute de ani. Acest caracter distinctiv se observă în modul în care lama în sine este lucrată. Partea activă a lamei este marcată de un hamon elegant (două valuri mici separate de câte un val amplu), rezultat al procesului de călire diferențiată. Vârful (kissaki) este de asemenea impresionant lucrat, atingând aproape un nivel de perfecțiune, în urmă bătăilor îndelungate aplicate lamei. Puțin curbată, cu curvătura de tip koshi-sori mai amplă spre gardă, lama este montată între două folii de aur, numite habaki. Lama este păstrată în shirasaya, suportul de lemn în care era depozitată atâta vreme cât nu era folosită de nobilul samurai în luptă. În momentul în care samuraiul pleca la război lama era mutată în koshirae, ce includea un mâner (tsuka) și o teacă (saya). Lama de față este complementată de un koshirae autentic de perioadă Edo. Ca orice koshirae, cel de față conține anumite elemente distinctive: Mânerul este acoperit cu șagrin iar apoi înfășurat cu o bandă de mătase neagră (tsuka-ito), legând la mijloc o mică piesă ornamentală numită menuki, în cazul de față aceasta înfățișând un cal; Garda (tsuba) este simplă, din fier ajurat și înfățișează dragoni; Teaca (saya) este din lemn negru și lăcuit, decorată cu un sageo elaborat înnodat.

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.