Bibliografie

ENESCU, Theodor, “Camil Ressu”, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1958 ENESCU, Theodor, “Camil Ressu”, Ed. Meridiane, București, 1984

ulei pe carton, 48 cm, 64,5, semnat dreapta jos, cu negru, C.Ressu

Premisele schimbării survenite în arta lui Ressu după 1920 se regăsesc în elemente biografice bine conturate. Având în spate experiența Vlaici, unde, pentru mai multe veri, Ressu și-a asimilat tematica țărănească într-o manieră unică în epocă, în deceniul al treilea, pictorul va ataca prin alte modalități plastice problemele pe care meseria i le ridica. Desigur că și mediul artistic postbelic își va avea partea lui de influență asupra artei românești în ansamblu, însă foarte importante sunt noile puncte de interes pe care Ressu și le asumă. Chiar dacă tema țărănească nu dispare, aceasta este reorchestrată prin intermediul pictării în sine, care este reorganizată compozițional și plastic. Pictorul alege noile mijloace de expresie în funcție de capacitatea acestora de a răspunde cerințelor noii viziuni. Astfel, desenul său devine mai pregnant, paleta se reduce la câteva culori, esențiale, în tonuri tari, întinse în mase compacte, expresive. Vizual , acestea se traduc printr-o accentuare a valorilor tactile definitorii pentru volumele conturate, oferind premisele unei compoziții cu valențe monumentale. Scopul lui Ressu era de a esențializa și de a simplifica pentru a conduce opera spre o intensificare a expresiei formale. Pictorul a pus în practică acest principiu prin căutarea neîncetată a unor imagini de un puternic efect decorativ, care să îi înlesnească modelarea compoziției după criteriile plastice amintite. Viziunea plastică și constructivă a lui Ressu a fost determinată nu numai de căutări în domeniul tehnicii picturale. Influențele survenite în arta sa au avut și alte surse, identificabile atât în temele abordate dar și în maniera de pictare. Desigur că un element important a fost oferit de locul în care se afla pictorul, fiind bine cunoscută plăcerea acestuia de a călători prin zone pitorești ale țării. Pentru lucrarea noastră, spațiul nu este atât de important, ci mai ales perioada în care opera s-a definitivat. Este vorba de primii ani ai deceniului trei, când Ressu pictează în jurul Brașovului, periplu ce a lăsat în urmă o serie de opere axate pe tema țăranului și a mediului în care acesta trăiește. Însă acest fapt nu este singurul care definește opera noastră spre exemplu, ci, poate și mai importantă, este influența operelor lui Jean-Francois Millet. Tema culegătorilor de cartofi este preluată pe filiera Millet - Van Gogh, dat fiind faptul că și maestrul olandez a dus mai departe imaginarul celui dintâi. Ressu reușește să își împropietărească eficient acest motiv central, pe care l-a transpus în manieră tipică, oferind o imagine cu puternice calități decorative. Chiar dacă subiectul central este evident, fiind plasat în prim-plan, opera este definită ca atare exclusiv prin calitățile cromatice excepționale, Ressu fiind în special atent la modularea suprafețelor de culoare în aceste ritmuri tectonice atât de expresive. Cerul și pământul devin spații unitare, într-o șerpuire vibrantă de violet, brun și ocru, culori surde care totuși oferă un adevărat ”spectacol” cromatic. (I.P)

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.